Dacă-n fiecare zi Crăciunul ar veni, ce bucurie-ar fi! Dacă-n fiecare zi Crăciunul ar veni, mai buni poate am fi. Ce bucurie-ar fi!

Stele sfinte, aurite, din cer parcă sunt venite, în suflet și-n viața noastră, c-o minune să-mplinească.

Dacă mult mai buni am fi, ce dorim vom dobândi: sănătate și iubire, liniște și fericire. {…}

Daruri multe să primim. Dar și noi să dăruim. Mult belșug și spor în case, sărbători cât mai frumoase!

Iar colinde de Crăciun să răsune ca acum! Zi de zi în viața noastră o minune s’se-mplinească!

Dacă-n fiecare zi Crăciunul ar veni, ce bucurie-ar fi! Dacă-n fiecare zi Crăciunul ar veni, mai buni poate am fi {…}

Cred că și eu aș avea nevoie să mi se cânte în fiecare zi, în acustica bisericii, așa un cânt reconfortant. Să pot iubi lumea așa cum e ea, acceptându-i toate defectele. Să-mi iubesc destinul așa cum vine el, cu toate ofertele, situațiile și experiențele de trai…

Oare cât de buni am fi? Suntem atât cât ne este spiritul de evoluat, ca să putem capta din Univers acea energie dătătoare de iubire, dragostea necondiționată. Energia noastră interioră se consumă zi de zi dăruind și acționând în tumultul vieții. Și numai divinitatea ne-o poate realimenta, dacă rămânem în legătura permanentă cu ea, fără să ne atașăm de lumea din jur sau de cea materială.

Prin bunătate și înțelegere ne creăm schimbul energetic, ne păstrăm sănătatea psihică si fizică, ne dobândim fericirea și implicit buna relaționare cu celălalt. Egoismul, invidia și excesele, oricare ar fi ele, ne îndepărtează de toate astea, ne răpește adevărata bucurie de a trăi.

Dacă-n fiecare zi ne-am aminti – indiferent de practicile religioase – că D-zeu există în noi și numai de noi depinde fericirea noastră…