Stiu ca noi, oamenii suntem multi si rai. Poate prea multi si prea rai, astfel incat nu ne mai rabda pamantul, cum ar fi spus bunica mea odinioara…Dar florile ce vina au? As fi vrut sa scriu o scrisoare catre cer. Sa-l intreb, de ce-a lasat mugurii sa plezneasca-n soarele sau ocrotitor, din miez de primavara?

Au scos capetele increzatori, ca niste copii curati, jucausi, in straie de petale suav parfumate…

Ah, cerule, cum ai cernut tu norii puhavi cu fulgi de gheata peste bratele lor intinse spre tine! Le-ai culcat la pamant… Plang stresinile acum, confuze. Caci iarna si-ar fi strans demult poalele, cojoacele si nici c-ar mai fi ramas vreo clipa la …

Am o lacrima fierbinte pentru magnolia intarziata-n floare. Nu indraznesc s-o privesc, s-o tulbur mai mult decat este ea, sub greutatea spumei tale ceresti. Va incerca fara rost sa-si resusciteze ramurile. Nu stie ca e compromisa…

Poate ca bunica ar fi avut dreaptate sa ne fi intors fata de la d-zeu… Dar florile, ce vina au?… Ninge cu tristete, afara, in aprilie…

 

Anunțuri