Aurora-768x566

In drum spre casa, cu degetele inclestate pe manerul umbrelei si ascultandu-si tocurile ritmate pe asfalt, se intreba in sinea ei: cum a putut sa-i faca una ca asta? Ea, tanara economista de cariera, ce i-a daruit totul, inclusiv dragostea ei arzatoare… Si-n conditiile in care… Stia cat e de ocupata zilele astea, cu mormanul de inregistrari de pe birou… si de emotii… Pe care tot el i le-a dat. El, barbatul elegant, generos, responsabil… Ma rog, era seful ei, intr-un fel era de inteles. O angajase acum, cati? Doamne, cand au trecut, ciinci ani? Nici nu se uscase bine cotorul disertatiei…S-a considerat norocoasa…S-a indragostit lulea…

Ajunsa la masina de serviciu, deschise brusc portiera si printr-o miscare ondulatorie se aseza la volan, trantindu-si geanta, cu umbrela cu tot, pe scaunul din spate. Isi fixa oglinzile retrovizoare printre taisuri de lacrimi scaparatoare.  Creierul ei continua sa macine: nici macar n-a avut curajul sa i-o spuna face to face! A promovat-o in sedinta aceea generala… Ce bucurie a mai fost si pe capul ei, atunci! Cu stare de lesin pana spre dimineata…  Da, a ingropat-o in  lucrari de urgenta, pentru ca apoi sa-i trimita invitatia la nunta lui, prin propria secretara…

Cand se intinse sa ia pachetul de servetele din torpedou, dadu peste pliantul cu Hotel Aurora Mamaia, de vara trecuta. Il pastrase cu sfintenie, ca dupa cea mai frumoasa vacanta pe care o avusese vreodata. Fusesera impreuna la hotelul din Mamaia… Ah, da, obtinusera intamplator oferta de cazare si s-au decis sa plece in ultimul moment… Ce nebunie!…

Porni motorul, iar odata cu el, tasni si muzica din boxe. Isi lasa capul pe spate si mintea, sa zboare pentru cateva secunde… Se mai linisti si o lua din loc…Ar fi vrut, dar nu era-n stare de shopping. Cerul de mai ploua in sufletul ei siroaie cu bulbuci… Mai mergea si pe tocuri. Ar fi vrut sa…Ii zvacneau tamplele ca membranele boxelor. Ce sa mai vrea!?

Acasa ii veni ideea sa plece la mare, sa-l lase balta. Sa lase totul balta…. De ce nu? S-ar putea razbuna, ca-n filmele romantice de zambit cu popcornul la subrat. A muncit atat de mult in ultima vreme! Iar la mare se simte ea, floarea soarelui, atat de bine!… O  distracție la piscină nu i-ar strica, macar in weekend-ul asta. Si-ar merge – precum cuiul pe cui scos – la acelasi  hotel cu piscină, care i-a desfoiat dragostea…

– Aurash, mama, nu mananci nimic in seara asta?… Aurash isi inchise laptopul si internetul prin care-si facuse deja rezervarea la hotelul de la mare: – Iau sandwich-urile astea pentru drum. Va sun cand ajung, nu va faceti griji, va iubesc!…

Dupa toata perturbarea traita, nimic nu-i era mai benefic-saltaret decat acest sejur la mare. Nimic mai curativ. Chiar daca numai pentru trei zile, si chiar daca alesese sa mearga de una singura… Imediat ce coborase din tren in caldura varateca de-afara si facuse primul pas in hotel, Aurash simti cum valul cenusiu de pe creier i se evaporeaza incet-incet.  piscina Aurora

Camera cu draperii odihnitoare  ii oferea generoasa vederea spre  mare. Deschise usa de la balcon si lasa briza sa-si faca de cap. Pusese-n vant o bezea catre Lacul Siutghiol. Se cufunda apoi cateva clipe in albastrul curat al patului si se felicita in gand pentru cea mai buna alegere pe care o luase in ultimele luni. Numai pentru ea…

Intra in baia moderna, sclipitoare, si cuprinsa toata in spuma dusului, mai scapara doua hohote de plans din durerea inca acuta a plexului solar…  Iesi cu capul mai putin de plumb, astfel incat putea sa coboare la restaurantul Mamaia de-alaturi… Nu, inca nu-i era foame cu-adevarat. Putea mai degraba sa scotoceasca in geanta dupa voucher si sa mearga la Snack-barul de la piscina…

Serios? Aqua-gym? Asta-i mai lipsea ei acum, la cat era de epuizata!… Insa, la sunetul fluierului intoarse capul si… Da, apa ii facea bine, racoroasa si densa din cauza miscarilor rapide, o simtea ca pe un masaj binefacator pe coapse, fese, abdomen… Se inviorase atat de mult incat nici nu observase privirile negre, patrunzatoare, de pe un sezlong marginal, atintite asupra sa… – Bratele lateral, va rog, fandare dreapta-stanga! Sii un’… 

Aurora

Se trezi in moliciunea patului scrobit si usor parfumat, fara sa-si dea seama cand si cum ajunsese in camera sa si cat de mult dormise… Stia doar ca inca o mai durea iubirea ei din departare si acum intreg trupul… Mai avea inca timp sa vada soarele ei drag, cum apune, in timp ce pasii desculti i se vor fi afundat in nisip…

Se pare ca soarele ne este mai generos ca de obicei in luna mai, nu-i asa?… Auzi ea o voce calda si virila, dar adincita-n ganduri cum se afla, nu intoarse capul. – Totusi, serile sunt inca reci… Se uita intarziat, scurt, peste umar si vazu un barbat chipes privind in zare, spre marea valuroasa. Apoi la picioarele ei goale de pe plaja… – Cred ca si nisipul spune la fel… Se incalta cu o urma de suras… – Ca de altfel, toti colegii mei din team-building, care prefera restaurantul la ora asta, pe terasa, continua barbatul in curaj crescand. Iar cand ochii li se intalnira: Ma numesc Radu…

Aurash… de fapt, Aurora… se fastaci ea, in timp ce-si impletea palma cu a lui vibrand… Avea dreptate, soarele le devenea mai generos ca de obicei, toata luna mai…

Text pentru concursul SuperBlog 2017 .

 

Anunțuri