Videoclipul mi-a inspirat lectia dansanta de astazi. Copiii – ramasi putini la numar dar dragi din cale-afara – au receptat-o uimitor de bine. Si la hip hop, si la balet contemporan.  Astfel incat magnifica zi de luni, mereu pornita cu frana de mana trasa, mi-a devenit brusc si nesperat de sprintena si voioasa.

Ti-e mai mare dragul sa-i vezi cum urmaresc atenti miscarile coregrafice, si cum la 10, 12 ani ai lor, le inteleg sensul fara prea multa traducere. Cum sa nu te umpli de mandrie cand ii vezi cum iti cresc sub ochi, iar munca ta rodeste atat de plin si special?

Pentru ca dansul e mai mult decat o miscare executata pe muzica. Dezvolta spiritul, nivelul de intelegere. E o atitudine, un stil de viata…

Stiau copiii de tablete si Pokemoni, de robotica si mannequin-challenge – avem si noi un fel de jocul statuetelor  cu care se amuza la sfarsitul orei. Ca prea mult ecran luminos strica ochii si prietenia. Cum ar fi ca de ziua lui, Mihnea i-a intampinat cu tableta in mana si s-au cam plictisit asa, cu sarbatoritul preocupat toata seara de jocul lui. Sau ca mai bine citesti o carte decat sa cauti despre ea pe internet…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri