balerina de hartie🙂 Doamne, ce-mi mai plac licentele poetice, inventarea expresiilor sofisticate sau asezonarea sensurilor pana la uitarea de continut propriu initial! Asa cum imi place sa coregrafiez miscarile de dans pe muzica sufletului meu. Baletul nu e altceva decat poezia de pe scena, se stie…

Nu chiar toti am fost incurajati in copilarie sa ne exprimam prin dans. Am fost, nu infirm, unii dintre noi si-n diferite masuri, educati sa intelegem dansul ca fiind mai mult decat o miscare pe acorduri muzicale. Mai mult decat cardio-movements, aerobic sau kangoo-gym si mai mult decat tango-salsa-vals sportiv…. Desi unele spectacole de balet se interfereaza la granita lor cu acestea… Da, inclinatii artistice avem cu totii si dansul ni se lafaie-n ADN daca stim cum sa ne ascultam corpul, in mod natural si liber. Ar fi un fel de meditatie si chiar cu succes, ai putea ajunge la senzatia de spirit prin control corporal. Mecanismul insa se dobandeste putin mai greu si depinde de conjunctura, spatiul, dimensiunea in care-l pui…

Stiu cum e sa fii si de-o parte si de alta parte a rampei. Dansul in spatele cortinei e mai mult decat dificil, un cosmar de-a dreptul cateodata, spre apocalipsa. Tocmai pentru ca se lucreaza cu oamenii, cu trupurile, cu psihicul lor, care nu se intrunesc mereu in forma lor cea mai buna. O adevarata lupta in etape de stabilire a detaliilor tehnice si artistice de spectacol… Dar e minunat… ceea ce vede spectatorul, dupa lungile repetitii. E minunat ce simte un balerin dupa ce si-a oferit prin sudoare sufletul pe scena….Sau ce simti pana la urma tu, dansand doar tu cu tine pana la epuizare…

Poate ca a te mula pe propria ta existenta inseamna sa dansezi ce-ti dicteaza inima. N-ar fi rau daca s-ar striga asta prin difuzoare la colt de strada, zi de zi. Sa nu uitam sa ne descoperim fiinta cu orice pret si prin orice mijloace. Ca trupul este casa sufletului, iar prin dans poti deschide ferestre catre soare, plonjand in Univers… 🙂

Anunțuri