Etichete

, ,


Citesc ca oamenii se apropie intre ei treptat dar se indeparteaza intr-o clipita… Iti trebuie, e adevarat, mai multa vreme sa-i castigi celuilalt increderea si accesul in spatiul sau intim. Nici n-ar fi indicat ca lucrurile sa-si mareasca viteza de desfasurare, intrucat nu ti s-ar mai parea autentice sau de calitate. Ti s-ar parea fuserite, superficiale si de ce sa-ti mai pierzi vremea cu ele? 

Dar, asa cum pe lumea asta e mai usor sa distrugi decat sa construiesti – ne indepartam repede unii de altii, imediat ce simtim ca ceva nu ne este in regula. Pret de doua respiratii, ti-ai si intors spatele si ti-ai gasit alte interese ce nu-ti suporta amanarea. De unde vine-atata zor si dor de: next!! Pentru ce atata graba? 

Daca stai o secunda sa gandesti in momentul acela de curba, poti gasi lucruri pentru care sa te incetinesti putin. Nu neaparat ca sa te intorci din deciziile deja luate, dar ca sa-ti observi farama de bine din raul indurat. Sa te gandesti la ce anume ai de invatat din toate marafeturile astea insuportabile pe care ti le-ai intrupat si vrei sa le lasi in urma. Macar pentru a nu-ti clona greselile…

Si secunda asta poate sa-ti aduca ceva care sa nu desfiinteze calitatea ta de om…si nici pe-a celuilalt…
Poate ca ceea ce vrei sa stergi din viata ta, nu e altceva decat propriul tau defect pe care-l proiectezi – asa cum o spun psihologii – fara sa vrei, in afara carapacei tale, in manifestarile celuilalt. Poate ca a venit vremea sa te schimbi chiar tu, si nu omul din fata ta…

Poate ca nu ne-ar strica o inteligenta artificiala la purtator, care sa ne permita sa ne cunoastem mai intai pe noi, ca oameni, ca indragostiti si apoi sa socializam, sa ne aruncam in valurile vietii reale, in iubiri cutremuratoare. Ne-am scufunda mai putin in durere si ne-am pastra poate mai mult la suprafata, mai sanatosi si mai echilibrati… 🙂
Sometimes, all I need is the air that I breathe…

Anunțuri