Etichete

,


viata m-a hranit cu pasi, reverente ale florilor din gradinile mame
ghete cu pielea cojita, in care incap cu bine picioarele
umede ale iernii din acest an
care incepe cu un imperceptibil miros
pe care nu il detecteaza decat iepurii gandurilor mele.

cele mai mari pericole pot fi evitate numai daca inchizi ochii si te hranesti cu dragostea din interiorul tau. – spune poetul Bogdan O.Popescu in Cartea dragostei. Acea dragoste crescuta in gradina ta suspendata , construita eficient in imaginatia ta si amenajata cu toate trebuintele tale. Cea care te ajuta sa vezi cu un ochi cerul tau, vazut doar de tine, iar cu celalalt ochi, cerul de deasupra celorlalti si a cerului tau, vazut de toata lumea. Cea care-ti ofera dubla vedere echilibranta, fara de care n-ai putea merge pe strada decat de mana cu fiinta iubita…

iubeste curat, dar fara sa fii mandru de tine si fara sa parasesti gradina dragostei tale…

lupta-te cu limitele tale, cunoscandu-le in fiecare clipa, si atunci anxietatea va scadea. transforma-ti anxietatea in atentie pura… caci limitele dragostei sunt aparente, sunt generate de ranile tale vechi, de pisicile melancoliei tale, torcand in vis…

Dar mie-mi plac si iepurii si pisicile si toate vietatile din gradina asta suspendata: florile, licuricii, albinutele superpolenizatoare, vrabiutele sau broscutele, tigrii sau maimutelele…. Poate ca de-asta si stau pe margine contempland prapastia, in loc sa-mi reglez respiratia si sa-mi vad de drum… 🙂

 

Anunțuri