Etichete

,


Unii oameni nu s-ar fi indragostit niciodata daca n-ar fi auzit de dragoste.” ~
La Rochefoucauld

Se spune ca nu-ti poti explica motivele pentru care iubesti pe cineva. Nici actiunile vizavi de  persoana iubita. Poti constientiza amalgamul de emotii care te poarta val-vartej spre cele mai insolite fapte, locuri, situatii, dar nu poti sa spui de ce se intampla astfel.

Iar cand iti constientizezi starile emotionale, le interpretezi de fapt, in functie de cultura in care te-ai nascut. Le gandesti si le organizezi potrivit cu ceea ce ai invatat si ai vazut in jurul tau, pornind din spatiul restrans al familiei tale si pana in spatiul general al societatii din care faci parte. Culegi automat idei, gesturi, comportamente si le prelucrezi cu verdeata ta encefalica…pana se rumenesc bine, se innegresc si eventual iti iese o dara de fum pe nas…

Prin urmare, daca iubirea nu e „autoexplicativa” si are mai degraba legatura cu traditia si cultura in care ne-am nascut, ma intreb ce spune Dragobete despre dragoste? Cum si-a invatat el romanii sa iubeasca? Sa-si lase munca ogorului pentru plosca de „vin ghiurghiuliu” si sa se lepede de divinitate in extazul trupurilor incolacite? Sau sa ajunga la D-zeu prin roboteala dragostei inlantuite din primavara pana-n pargul iernii si mai departe? Cum stiu ei sa-si armonizeze robia dragostei cu libertatea democratica?… 🙂

 

 

 

Anunțuri