Etichete

, ,


Nu cred ca exista oameni prosti, ci doar oameni neexersati emotional. Oameni care, prin insuficienta sau impropria lor experienta de viata, nu raspund in mod empatic si eficient la cerintele societatii din care fac parte.

E adevarat ca venim pe lume cu un bagaj genetic si informational mostenit – de la hominide incoace – cu care defilam toata viata, fara sa ne intrebam de ce-l avem si unde ne duce. Dar natura nu ne opreste sa-l personalizam putin, sa-i dam culoare sau sa-l captusim, cat mai rafinat.

Care va sa zica, nu te pui cu genele creatoare de inteligenta academica si IQ ridicat – nu la asta ma refer. Ci la competentele castigate de-a lungul vietii, datorita colajului ei experimental. La acele capacitati emotionale care te ajuta sa rezolvi situatiile complicate, sa elimini ambiguitatea, sa stii sa deduci dintr-o intamplare, sa-i alegi sensul corect, sa-i inveti esenta si sa mergi mai departe.

Evident ca nu poti dobandi toate aceste calitati, traind comod, dupa un tipar construit odata, caldut, bine aromat si aplicat cu constinciozitate – asa cum ne-au invatat in copilarie (pe unii, mai aproape de hominide 🙂 ) sa ne facem temele, preluand adevarul de-a gata, fara sa mai exploram nimic. Suntem programati pentru diversitate si noutate. Dar pentru asta ai nevoie de curaj, un strop mai mare decat acela cu care traversai ulita, strada sau bulevardul in drum spre supiluca de-acasa.

Da, ai nevoie sa-ti depasesti temerile de necunoscut si sa infrunti spontan realitatea. Iti potrivesti doza de adrenalina si-i dai bice actiunii clocotitoare intru schimbare, spre binele umanitatii si al tau personal.

Am cetit pe Facebook – (re)sursa de inteligenta cu arie larga de raspandire: „Când o uşă se închide, alta se deschide. Dar adesea ne uităm cu atâta jind la cea închisă, încât nu o vedem pe cea care tocmai s-a deschis.” – zicea Alexander Graham Bell, asteptand sa sune telefonul.
Ne uitam cu jind la balamale; mai exista pe lume? Ca de-atata inchis si deschis, usile spumos leviteaza…

Anunțuri