• About

genovevadans

~ *Sa scrii cu sufletul tau si sa recitesti cu sufletul celorlalti!… *

genovevadans

Arhive lunare: ianuarie 2012

Fericirea finalitatii

31 Marți ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ 7 comentarii

Etichete

concurs, premiu, ScenArt


Ieri am simtit-o – nu pentru prima data, bineinteles, dar la fel de intens ca atunci – la Festivitatea de absolvire a cursurilor ScenArt. Acea fericire pe care ti-o da finalitatea unei activitati mai ample, duse cu oarecare truda la bun sfarsit. E grozav sa te stii participant, cursant, absolvent, finalist si rasplatit. Simti ca esti valabil, ca existi din toate incheieturile, ca ceva te propulseaza mai departe in viata, cu mai multa forta si entuziasm.

Si cum evenimentul a avut loc la TNO, regia a fost creata pe masura spatiului si talentului artistilor ce-l populeaza, precum si a echipei ScenArt. Absolut originala si plina de surprize! De la intrarea absolventilor pe covor rosu, in flashurile paparazzilor, de la ocuparea locurilor in sala, in timp ce scena deschisa derula ultimele pregatiri de spectacol – cu muzicieni acordandu-se, balerina incalzindu-se, prezentatori verificandu-si costumatia si textul, cabiniera aranjand costumele pe stanga, ecrane suspendate redand ultimele probe tehnice ale cameramanilor sau voci cu indicatii in casca si microfon, invitand la energie, energie, energie! – si pana la decernarea premiilor ScenArt, in aplauzele ghidate de cartoanele actorului multifunctional de pe margine, totul a fost mult deasupra asteptarilor…

Si tot ieri s-a nimerit sa primesc si coletul indelung visat de la book-land.ro cu premiul concursului O povestioara amuzanta. Am invatat inca o data ca rabdarea, de cele mai multe ori, poarta cu sine finaluri fericite.

E lesne de inteles ca de atata norocire, mi-a amutit si durerea de teasta, incat n-o mai dau de asfalt. Mi-o pastrez pentru intalnirea cu:
1.Isaac Bashevis – Singer (Laureat al premiului Nobel) – Sosa
2.Sylvie Anne Golberg – Clepsidra
3.Octavian Sava – Cazul Beilis
4.Iuliana Enache – Tu esti numarul 1
5.Karin Slaughter – Martin Neintelesul
Plus Numerologia pe cd – ca ar fi cazul sa stiu si eu ce-i de capul meu si cu cine ma inteleg personal si profesional, in consens cu diagrama pitagoreica…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Intr-o zi…

27 Vineri ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ 10 comentarii


Intr-o zi o sa-mi ies din ungherele fiintei, unde ma pitesc deja de-o vesnicie, o sa cresc fluturi si flori dantelate si o sa ma imprastii printre culorile lor.
Intr-o zi o sa ma crut de-atata forfota capilara si-o sa-mi acopar drumul cu aburi viorii.
Intr-o zi o sa-mi vantur teasta de asfalt pana cand durerea se va prelinge la picioarele Lui si dintre cioburi va rasari firul de lumina calauzitoare…

Am citit prea multa poezie in seara asta si ma urmaresc cuvintele lipicioase . Mi-a placut una foarte tare, printre altele: Anii pe scaune de Riri Sylvia Manor. Am citit-o cu sufletul meu simplu nu cu ochiul supraincarcat de analiza, asa cum imi place sa citesc orice poezie ce-mi creste bucuria infantila.

Intr-o zi o sa citesc si cartile pe care un postas, la vreme de seara, o sa mi le aduca intr-un colet mult asteptat…

Si-atunci cantecul lebedei va fi cel mai frumos cantec de pe strada mea…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Ce-mi risipeste singuratatea

27 Vineri ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ 2 comentarii


Ma intreba cineva – caruia i-am destanuit activitatea mea de blog – de ce am ales avionul pentru poza de antet. M-a surprins ca n-a sesizat metafora principala luata din vremea scolii noastre – nu spun ce clasa – de la un profesor mucalit. Fiindca am avut acelasi profesor la Istorie, care avea obiceiul sa-i spuna celui ce nu raspundea la obiect, ca vorbeste avioane. Ca-i circula ideile in cap ca trenurile, zboara ca avioanele, iar cand ele se interfereaza, nefericitul scoate la suprafata buzelor mobilul accidentat. Si n-a fost elev sa nu-si deschida aeroport personal.

L-am imortalizat anul trecut, la sarbatoarea liceului clujan de balet. Bine, si tu ai pozat avioane? Da, in timp ce batatoream strazile, alaturi de doua colege incetosate si ele de amintiri. Doamne, cate povesti spuneau pietrele sub cer!…
Iar mie imi place sa zbor cu avionul, ma simt mai aproape de d-zeu. Imi da o stare de neasteptat de fiecare data. Il vad ca pe un aducator de oameni in viata mea si de vesti, multe si minunate. Imprastie norii, imi risipeste singuratatea…

Si ar putea fi primul in Alfabetul fericirii apoi baletul, cartea, dansul – la infinit; el – dac-ar fi; florile, gheata – pe frunte, pe tample, pe gat; himerele, invitatiile, jocul, kilometri de pasi, lumina, mainile artistului, noptile albe, orasul in febra, primavara, rasetele zglobii, stelele, un sipot de apa vie, tortul de ciocolata, turturii picurand, umbrele in teatru, valsul vioriu, world-wide-webul cel de toate zilele, ‘x’ulescu fericit, you, zorii zilei…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

In sala de spectacol

26 Joi ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ 6 comentarii

Etichete

organizatori, sala de spectacol, spectatori


Intotdeuna mi-a placut sa privesc spectatorii in sala de spectacol. Sa ma pierd printre ei, sa le urmaresc fetele, reactiile inainte de a se ridica cortina sau in timpul spectacolului. Chiar si acum, daca am de dansat numai divertismente de opera sau scurte interventii coregrafice prin actul doi sau trei, ma perind prin sala sau la balcon.

Mi s-a intamplat de cateva ori sa ma intrebe vreo doamna palariata sustinuta de-un distins domn cocarjat, unde anume este randul M cu locurile 9, 10, de exemplu, asteptand sa-i conduc spre fotolii. Sau – dar asta se intampla demult – sa ma traga alte parfumate de cot, precum ca tocmai si-au constatat dublura biletelor. Odata chiar de plictiseala, am impartit fluturasi in sala TD pentru un alt eveniment artistic ce urma sa aibe loc…

Adevarul este ca plasatoarele n-au purtat niciodata cine stie ce uniforma cu vreun logo al institutiei, cum ar fi de fapt si de drept – un ecuson, ceva, o esarfa, o cordeluta. Bluza alba cu pantaloni negri, cateodata insotiti de taior, erau mai mult decat suficient. Nici eu nu ma purtam cu trena cocotata pe toc si cum schimbam mereu doua vorbe sau imparteam zambete in dreapta si stanga, ma confundam lesne cu plasatoarele sau organizatoarele de spectacol.

Altadata, la un concert interminabil de Craciun – marca fostului director si regizor – cand colegii mei dansau pe scena un pas de trois clasic in pointe, cu maneci dantelate si lumini suave, eram foarte multi in picioare. Si un domn neaos de langa mine, crezand ca-s a lui consoarta, m-a scuturat de brat, exclamand no ui’tu ca astea pchiar stau pa varfuri…Mda, ne vizionau toate soiurile de spectatori…

Mi-am amintit de Dan Puric cand spunea foarte plastic intr-un interviu, ca la spectacolele lui vin si neinitiati care-i aduc multumiri: domn’e, n-am inteles nimic, da’mi-a placut tot!…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

In vartejul horei

24 Marți ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ 2 comentarii

Etichete

arta, hora, polemica, politica, ScenArt


Am vrut sa scriu despre hora romaneasca. Poate pentru ca ma napadeau gandurile asezonate cu 24 Ianuarie, iar un strop de patriotism sau o lacrima, n-as putea spune ca nu ma caracterizeaza. Sau mi-era dor de-o hora jucata – ca tot i-am invatat pasii pe unii si pe altii, sperand alaturi de ei sa-si treaca nunta cu brio…

Sau poate cugetam doar la hora noastra romaneasca, socio-politica, la cum nu seamana ea cu a nici unui popor din lume. Cum nu se aproprie ea nici cu slujbe de polemica sau dezbateri constructive. Cum o tropaim pana la naduseala, chiar daca ne ia voma pe sus, fara s-o schimbam, cu strigaturile aferente graiului zonal…

Dar gandul ca-n acest weekend plec la Bucuresti pentru finalizarea cursului Scenart, mi-a risipit hora din cap si m-a lasat sa ma scurg in amintiri…
Cele zece zile din decembrie anul trecut, au fost cu-adevarat o binefacere pentru mine. Pe langa ceea ce-am invatat si conditiile excelente de cazare – aproape de Piata Romana, la Hotel Howard Johnson, unde s-au tinut si cursurile – am petrecut seri minunate, vizionand cate-un spectacol de balet, sau musical, teatru sau expozitii de arte vizuale, conceptuale. Nu ne venea sa credem – mie si colegei mele din Brasov – ca am avut norocul acesta in fiecare seara! (ONB,T.Comedie,Metropolis,Odeon,TNO-Galeria…) Lucruri frumoase ce nu se petrec atat de des in orasul nostru (unele chiar deloc).

Si pe buna dreptate, Bucurestiul e mereu plin de evenimente artistice deosebite, dupa care am tanjit intotdeauna. E firesc sa fie asa; daca nici aici nu se petrec, atunci unde in alta parte din tara? Mi se pare insa, o diferenta uluitoare intre viata artistica de-aici, generata de ritmul si multitudinea acestor evenimente si cea din alte orase. Brasovul, de exemplu, duce uneori lipsa de mentalitatea si logistica din spatiile culturale bucurestene. Sunt convinsa ca daca le-ar avea, le-ar transforma vizibil in spectacole de mai mare calitate…

Chiar daca zilele astea, evenimentele principale sunt de alta natura, ma bucur ca vizitez scurt capitala, si sper sa fiu la fel de norocoasa ca data trecuta, sa-i pot simti din nou pulsul artistic…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Duminica mea

22 Duminică ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ 2 comentarii

Etichete

duminica, viata


Ce poti face intr-o zi de duminica? Am citit azi mai multe posturi pe tema asta si intrucat e la moda, ma aliniez.

Te trezesti tarziu. Am o voluptate inegalabila de a prelungi dimineata in pat. Si cand o poti face in alta zi decat duminica?
Evident, in cazul in care nu mergi la slujba religioasa…

Citesti, cateva randuri pe care nu le-ai terminat aseara ca-ti picau ochii-n gura cu ochelari cu tot, si constati ca le intelegi altfel. Deschizi televizorul, il vezi pe Stolojan predicand despre FMI si miliardele cu care bancile-mama trebuie sa se incarce pt a le hrani pe celelalte mai mici si romanesti printre ele. Iti aduci aminte ca e criza. Spune de mesajele toxice USL. Nu doresti nimic toxic de dimineata – si in pat pe deasupra – asa ca te ridici si primenesti camera.

Deschizi fereastra, simti aerul tare invadandu-ti plamanii. Iti clatesti privirea cu albul zapezii de pe acoperisul de vizavi. Auzi cum curg stresinile si-ti pare rau ca nu mai rezista plapuma iernii inca putin.
Il opresti pe Rufus sa-si rupa capul sarind pe geam dupa vrabii si-ti continui ziua in spiritul dragilor tai, cu snitele, toane, multa ciocolata si plimbari glumete…
––
Spre seara, urmaresti filmul lui Woody Allen si te gandesti ca desi a imbatranit isi pastreaza stilul inconfundabil.
Apelezi la calculator, raspunzi mailurilor – unele transpira o stima coplesitoare. Te gandesti ca n-ai primit un colet cu un premiu si-ti propui sa iei maine postasul de guler si sa-l obtii cu orice pret…

Ramai pe monitor pironita-n amintirile Clujului, ce nu mai seamana de multa vreme cu Clujul tau. Stii c-ai fost ultima data la un restaurant pe corso, la sarbatorirea liceului tau – 60 de ani de la infiintare – si ti-a placut. Nu mai stii cum se cheama, si-i soliciti lui rontailahellip niste poze:

Te gandesti ca desi urasti clipele de duminica seara – ca te scufunda cu tristete in sfarsitul saptamanii, aducator de Luni, cand nici iarba nu creste – tocmai te-ai inseninat citindu-ti noile cunostinte de pe blog si te pregatesti de noapte buna…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Fericirea autentica

22 Duminică ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ 2 comentarii

Etichete

dragoste, fericire, viata


Martin Seligman prezenta in Fericirea autentica o fericire care nu vine imediat, ca o placere directa culinara, fizica, sexuala, ci in timp dupa actiuni si eforturi gradate, ca o reusita sociala, un succes sportiv, artistic, cultural. Nu te poti lipsi de micile placeri ale vietii – mai ales daca ai noroc si ti le da d-zeu pe-aproape – dar nici de cele mari, care vin in urma educatiei si asimilarii de informatii nu-s de lepadat. Trebuie sa-ti mai vezi viata si din perspective inaltatoare de spirit.

Fericirea autentica nu pretinde neaparat recompensa financiara sau recunoasterea meritelor de catre ceilalti – desi nu-s deloc de neglijat nici aceste aspecte – ci mai mult activitatea in sine. Ca si cum ai munci de dragul muncii, pt ca-ti place, te reprezinta interior. Si cum e destul de greu sa-ti gasesti azi o slujba care sa-ti aduca fericirea autentica si nici nu e recomandat sa devii workaholic, te orientezi catre alte activitati, menite sa-ti umple timpul liber. Practici un sport, inveti sa canti la un instrument, dansezi, aplici cursuri de modelaj, pictezi etc. Te duci catre un gen de distractie care te elibereaza de problemele acumulate intr-o perioada de timp si te ajuta sa-ti aduci o completare vietii, optionala si psihosomatica…

OK, dar cum ramane cu dragostea? Nu e suficienta fericirea pe toate planurile ei, cand te indragostesti? Nu-ti descoperi Sinele in Celalalt? Nu-ti umple timpul intreaga comuniune si toate lucrurile pe care le poti face impreuna? Nu te simti implinit fizic si psihic? – ca doar nu cauti numai orgasme animalice si vibratii cefalopode, mai si articulezi din cand in cand.
De ce aceste activitati mi se par mai degraba ale omului singur? Ca parca atunci cand iubesti pana peste cap, nu-ti mai ramane timp de nimic. Si-atunci fericirea nascuta nu e autentica? Sau poate ne traim singuratatea timpului ce ne obliga la relatii fast sau instant love si ne cautam echilibrul spiritual tot prin activitati independente, din afara dragostei…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Cu baletul in simtiri

20 Vineri ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ 10 comentarii

Etichete

dans, sala de balet, studii


Uit de fiecare data, dupa o pauza mai lunga timp, cum e sa-ti simti fiecare fibra musculara intr-o tensiune benefica. Si o iau progresiv cu studiile clasice de intretinere. Balerin fiind, nu te poti dezlipi de ele si trebuie sa le dansezi ca pe-o rugaciune zilnica.
Incepi usor cu miscarile de baza si le dezvolti pana te regasesti in forma optima de stagiune. Mai ales daca nu ai chiar 20 de ani. Doamne, imi amintesc ca in adolescenta nu faceam nici macar febra musculara, daca vacanta era scurta de primavara, de doua saptamani…
Asa ca recurgi la tehnici ajutatoare de Pilates, mai intai, ca sa nu te sfarami la bara. Cea orizontala bineinteles si dubla, din sala de balet. Te mai uiti in oglinda – din profil mai mult, sa nu-ti vezi cozonacii din talie, duzina de savarine si mousse aux chocolat-ul de ieri, scurgandu-se pe femur in jos, de pe fese pana la calcaie. Nu vrei sa crezi ce-ti spunea odata cineva, ca draga, esti buna de spion, ca-ti stergi urmele singura. Trebuie sa recunosti ca avea dreptate…intr-un fel.
Mai privesti pe geamul aburit la ploaia de iarna, si-ti pare rau ca nu vezi stelutele de gheata, pe care altadata le topeai cu fruntea imbrobonata de entuziasmul dansului. Acum nu te mai infigi in studii ca berbecul inainte, ca nu vrei toate entorsele de pe lume in picioarele tale. Gandesti. Simti cum iti pocneste iliaca in pasiunea miscarii si te linistesti brusc.

Nu stiu altii cum sunt, dar eu ma detasez complet in sala de balet, de toate problemele cotidiene. Indiferent ca sunt la studii, repetitii, sau la orele de curs. Nu mai e nicio demonstratie revolutionara in capul meu, nici circ politic sau prostitutie artistica, niciun divort, nimic. Sunt doar eu cu oglinda mea in fata, cu muzica – si zilele astea imi gadila urechea una in sfarsit savuroasa – doar eu cu celelalte corpuri dansante si atat…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Manifest ~ Sfarsitul lumii lor

20 Vineri ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ Scrie un comentariu

Etichete

manifest, politica


Am citit la Adrian Ciubotaru un manifest aparut intr-o pagina de curand creata pe net 2012 – Sfarsitul lumii lor.

Ma bucur ca pe Facebook se iau si initiative de acest gen, cu ocazia demonstratiilor stradale. De la televizor treci mai usor pe FB sa-ti strigi pasul sau sa citesti alte reactii. Sunt si aici multi oameni conectati ce pot lua cunostinta de ideile noi si atitudinile ce se doresc luate, iar informatia circula liber – inca, n-ai de unde sa stii ce aduce viitorul internetic. Dar e totusi un plan virtual.

Nu cred ca mai pot oferi nici eu votul nici unui partid. Si mie imi dau impresia ca formatiunile politice sunt de-a dreapta si de-a stanga bugetului de stat, ca nici membrii lor nu mai stiu ce platforme de idei le-au constituit. Se coalizeaza de ani de zile in campanii electorale, doar pana prind puterea si apoi se desfac intr-o apa si-un pamant atacandu-se personal, prin celebrul circ politic TV. Imi dau impresia ca se harjonesc intre ei in continuu ca-ntr-o haita de lupi, pt pozitia Alfa. Dar pana si lupii isi stabilesc ierarhia pana la urma si o respecta cu urechile pe spate si coada intre picioare.

Probabil ca-n aceste conditii varianta tehnocrata ar fi cea mai buna, dar pana razbesc noile personalitati la creierul norodului, e cale tare lunga. E drept ca dificultatea drumului nu e un motiv pt care sa nu incerci macar sa-l pornesti…
Imi imaginez greu, pana la deloc, cum se va proiecta tara noastra-n viitorul european…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...

Cand apa e adanca…

20 Vineri ian. 2012

Posted by genovevadans in Uncategorized

≈ Scrie un comentariu

Etichete

experienta practica, job, risc, studii


Nu conteaza cat de adanca este apa, de vreme ce tu stii sa inoti si te mentii astfel la suprafata. Misti coordonat bratele si picioarele, impreuna cu o respiratie controlata, si te deplasezi armonios pe linia de plutire. Fara sa te mai gandesti la altceva decat la tinta pe care vrei s-o atingi sau la placerea miscarii in sine.
Conteaza doar atunci cand nu stii sa inoti si te cuprinde panica. Unii din instinct invata singuri, altii isi agita corpul involuntar, lipsiti de rezultate optime, iar altii se blocheaza intr-o nemiscare totala…

Daca esti scolit cu exercitii teoretice, studii de caz, diverse tehnici incununate-n diplome, teama de necunoscut sau eventualele situatii care te obliga sa inveti si alte lucruri, pt a le face fata, nu te vor bulversa afectandu-ti activitatea, increderea in sine sau orgoliul. Ai fost obisnuit prin studiu sa gandesti, sa presupui, sa imaginezi situatii critice. Esti mai deschis catre comunicare, mai flexibil. Accepti riscul cu mai multa usurinta, analizezi, mergi pe intuitie pana cand reusesti sa gasesti solutiile cele mai eficiente. Experienta ti se cladeste incet pe o baza constructiva.

Daca scolirea vine doar prin pachetul de exercitii practice – cum se purta odinioara calificarea la locul de munca – si inveti furand meseria de la altii, urmand indeaproape modelele lor de actiune si executandu-le stas, lucrurile nu mai stau chiar asa. Aplici doar ceea ce ai vazut si oricat de inventiv ai fi si genial, tot se va vedea ca-ti lipseste structura esentiala, normele stiintei, o anume coloana vertebrala. Accepti mai greu noul ce tine de jobul tau, pt ca te depaseste intr-un fel si-ti pierzi mintile. Nu-ti asumi riscuri. Ai tendinta sa depreciezi diplomatii din jurul tau, pe motiv ca stii tu cum se pot lua diplomele in ziua de azi si nu se compara stiinta lor cu experienta ta de ucenic fidel. Orice gest al lor va fi o amnenintare pt tine. Vei dezvolta frustrari ce-ti vor scoate la iveala un orgoliu ciopartit…

Ideal ar fi sa le imbini pe amandoua. Daca esti student sa nu pregeti sa-ti gasesti un loc de munca in domeniu, chiar daca la inceput nu e ce-ti doresti. Iar daca esti angajat peste timpuri, nu e rau sa lasi orgoliul la o parte si sa te specializezi, mai ales daca ai cursuri la dispozitie. Omul cat traieste, invata…

Share this:

  • Twitter
  • Facebook

Apreciază:

Apreciere Încarc...
← Articole mai vechi

Articole recente

  • Avem timp…
  • De vorba…
  • De drumetie
  • Vincitore
  • Dieci in musica

Arhive

  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • martie 2020
  • februarie 2020
  • ianuarie 2020
  • decembrie 2019
  • noiembrie 2019
  • octombrie 2019
  • septembrie 2019
  • august 2019
  • iunie 2019
  • mai 2019
  • aprilie 2019
  • martie 2019
  • februarie 2019
  • ianuarie 2019
  • decembrie 2018
  • iulie 2018
  • iunie 2018
  • mai 2017
  • aprilie 2017
  • martie 2017
  • februarie 2017
  • iulie 2015
  • iunie 2015
  • mai 2014
  • aprilie 2014
  • martie 2014
  • februarie 2014
  • ianuarie 2014
  • decembrie 2013
  • martie 2013
  • iunie 2012
  • aprilie 2012
  • martie 2012
  • februarie 2012
  • ianuarie 2012
  • decembrie 2011
  • noiembrie 2011

Categorii

  • Uncategorized

Meta

  • Înregistrare
  • Autentificare
  • Flux intrări
  • Flux comentarii
  • WordPress.com

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Chateau de Ignacio Ricci.

Anulează

 
Încarc comentarii...
Comentariu
    ×
    Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
    Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
    %d blogeri au apreciat: